Când instabilitatea intervertebrală este sursa simptomelor, poate fi necesară chirurgia de stabilizare. Tehnicile minim invazive implică incizii mai mici, mai puțină lezare musculară și recuperare mai rapidă.
Degenerarea discurilor lombare și hipermobilitatea patologică rezultată (instabilitatea) pot duce la hipertrofia țesuturilor care leagă vertebrele. Când instabilitatea intervertebrală și nu stenoza este sursa simptomelor, pot fi necesare tehnici de stabilizare.
Esența intervenției este fixarea internă temporară și plasarea grefei osoase. După realizarea fuziunii osoase, fixarea internă nu mai are un rol activ, dar nu necesită îndepărtare.
Rezultatele clinice — reducerea durerii și rata de fuziune — sunt identice între cele două tehnici. Avantajul abordării minim invazive constă în leziuni tisulare mai mici și recuperare mai rapidă.
Coloana este abordată prin mai multe incizii mici folosind un retractor tubular. Pe o parte se efectuează foraminectomie și discul este îndepărtat lângă rădăcina nervoasă. Se plasează un distanțier (PEEK sau titan) și grefă osoasă. Șuruburi din titan sunt inserate percutanat în vertebrele adiacente și conectate cu tije.
Coloana este abordată din partea abdominală printr-o abordare oblică. Această tehnică permite plasarea unui distanțier mare cu leziuni musculare minime. De obicei este completată cu stabilizare posterioară percutanată.
Coloana anterioară este abordată prin peretele abdominal inferior printr-o abordare retroperitoneală. Această tehnică este potrivită pentru tratamentul segmentelor lombare inferioare și permite de asemenea utilizarea unui distanțier mare pentru stabilitate eficientă.
Diagnosticul precis și planul de tratament personalizat sunt primul pas spre recuperare.
Programare